Joi, 21.11.2024, 12:00 PM
Bine aţi venit oaspete | RSS
Despre noi | Înregistrare | Intrare
Despre noi
Regulament site
Conţinut site
Bun de citit!
Forma intrarii
Cautare
Sondajul nostru
Ce rasă creșteți sau doriți să creșteți?
1. Angus
2. Charolais
3. Limousine
4. Blanc Blue Belge
5. Highland
6. Galloway
7. Sura de Stepă
8. Blonde D`Aquitaine
Total răspunsuri: 398
Statistica
Muzică
Share on...


     Am plecat de la ideea că omul care are una, până la trei vaci, pe care le întreţine în sistem legat, le mulge cu mâna, şi nu are tanc de răcire, nu dezinfectează sfârcurile înainte şi după mulgere, va produce, de regulă, un lapte care va avea o mare încărcătură de microbi şi, deseori, un număr mult mai mare de celule somatice decât admit standardele de calitate. Toată lumea a înţeles că un astfel de lapte nu mai poate fi preluat de punctele de colectare în vederea prelucrării lui. În această situaţie, micul crescător de vaci nu-şi va mai putea vinde laptele şi, în consecinţă, el este forţat de împrejurări să vândă animalele, lipsindu-se practic de unica lui sursă de venit. În articolul precedent, eu l-am sfătuit pe crescător să nu-şi vândă vacile. Nici să le mai ţină pentru a produce lapte, ci să le folosească pentru a produce carne „în viu”.

     Acum a sosit timpul să-i spun crescătorului cum să facă acest lucru cât mai uşor şi cu investiţii financiare reduse.

     Nevoia de schimbare

     Am afirmat în articolul din numărul trecut că, pentru a realiza trecerea, cu eficienţă, de la producerea de lapte la cea de carne, crescătorul trebuie să schimbe mai întâi modul de a reproduce efectivul de vaci pe care le are în proprietate. În al doilea rând, el trebuie să eficientizeze producerea şi conservarea furajelor. În al treilea rând, crescătorul va trebui să schimbe felul în care întreţine vacile şi viţeii pe care-i obţine de la ele.

     Să nu te temi, crescătorule, de schimbările pe care ţi le propun, pentru că toate acestea nu sunt prea costisitoare şi nici nu cer prea mare efort fizic pentru a le înfăptui. Dimpotrivă, cu ajutorul lor îţi faci viaţa mai uşoară şi vei avea mai mult timp liber pentru tine şi familia ta şi, de ce nu, pentru a te instrui profesional. De data aceasta, vom discuta numai despre producerea viţeilor pentru vânzare, precum şi despre reproducerea efectivului de vaci din gospodărie, urmând ca în numărul viitor al revistei să discutăm despre producerea şi conservarea furajelor şi despre sistemul de întreţinere.

      Cum putem produce viţei cu genetică superioară?

     Ideea de bază pentru producerea viţeilor destinaţi vânzării este aceea că ei trebuie să fie obţinuţi numai de la vacile pe care acum gospodarul le are în proprietate. Nu este nevoie să se apeleze la vaci de rasă, specializate pentru producţia de carne. Însă viţeii pe care îi va produce trebuie să aibă o genetică superioară. Mamele lor pot face parte din orice rasă, fie că aceasta este mixtă (de carne şi lapte), fie că este numai de lapte sau că este rasa noastră comună, primitivă, mai mult sau mai puţin ameliorată cu alte rase. Dacă vom împerechea vacile noastre cu tauri din rasele de carne, atunci se vor obţine viţei care vor avea o genetică modificată faţă de rasa din care face parte mama. Aceştia se numesc hibrizi şi au o înfăţişare morfologică şi funcţională cel puţin intermediară faţă de ambii părinţi. Mai precis spus, numai unele dintre caracteristicile biologice se manifestă la valori egale cu media părinţilor, iar altele se manifestă la hibrizi cu mult mai multă vigoare decât la părinţii acestora. Plusul de valoare care se manifestă la hibrizi peste media caracterului părinţilor acestora, se numeşte în genetică „vigoare hibridă” sau „fenomen heterozis”. Reiese de aici că, în cazul în care vom încrucişa (împerecherea dintre indivizi aparţinători la două rase diferite, în genetică, se numeşte încrucişare sau hibridare) vacile noastre cu tauri din rasele de carne, se vor obţine viţei hibrizi la care, cel puţin masa musculară, viteza de creştere şi, implicit, cantitatea de carne şi calitatea carcaselor, se vor apropia foarte mult de cele existente la rasa tatălui. În plus, hibrizii obţinuţi, datorită vigorii hibride, vor fi mai viguroşi din punct de vedere biologic, vor fi mai rezistenţi la îmbolnăviri şi vor supravieţui într-o proporţie mai mare până la vârsta de sacrificare, decât cei din rasă pură.

     Ce fel de tauri să alegem pentru a produce viţei hibrizi?

     Dintre rasele de taurine de carne, care se pretează a fi utilizate în încrucişări cu vacile existente în România, amintim: Charolaise, Limousine, Alb Albastru Belgian, Piemontese şi Aberdeen Angus. Toate acestea au o caracteristică comună: cresc repede, valorifică foarte bine furajele, au carcase de calitate superioară, iar proporţia de carne în carcasă este evident mai ridicată decât la celelalte rase. La toate aceste rase, se manifestă, într-un grad mai mare sau mai mic, aşa-numitul efect ,,culard” sau ,,coapsă dublă”. Dintre toate rasele de carne, numai rasa Alb Albastru Belgian şi Piemontese posedă coapsa dublă cu o frecvenţă foarte ridicată. Animalele, fiind homozigote pentru această genă (o posedă de la ambii părinţi), o transmit la jumătate din descendenţa lor hibridă.

     Tatonările experimentale pe care le-au efectuat unii fermieri de succes din vestul ţării, aşa cum sunt Cristian Chişmorie din Pâncota şi Marco Alesio din Seleuş, judeţul Arad, pentru a se convinge de eficienţa hibridării raselor autohtone cu tauri din rasa Piemontese şi Alb Albastru Belgian, au scos în evidenţă faptul că hibrizii obţinuţi din astfel de încrucişări sunt net diferiţi de rasa mamelor, dar asemănători cu rasa de care aparţin taţii acestora. Ei nu numai că prezintă hipertrofie musculară în toate regiunile corpului (musculatură foarte pronunţată pe linia superioară a corpului şi în regiunile trenului anterior şi posterior), dar jumătate dintre descendenţi manifestă caracterul ,,coapsa dublă”. Din fotografii se poate observa că produşii obţinuţi din astfel de încrucişări au aspectul raselor de carne, fapt care le ridică valoarea şi, în mod sigur, îi face mai atrăgători pentru procesatori. Asemenea viţei se vând la un preţ cu mult superior faţă de cei de rasă pură.

      Cum să reproducem efectivul de vaci destinate hibridării?

     Pentru nu impurifica rasele autohtone şi pentru a nu le diminua puterea de a se adapta „şi la bine şi la rău” sau de a le scădea rezistenţa la îmbolnăviri, eu vă sfătuiesc să le folosiţi doar ca pe „o maşinărie” pentru a produce numai viţei şi viţele hibride pentru vânzare (când au atins greutatea de 300-400 de kilograme). Aceasta înseamnă că efectivul de vaci pe care îl aveţi acum trebuie să-l reproduceţi în „rasă pură”. Adică, fiecare vacă pe care o deţineţi trebuie să fie înlocuită de către o fiică a acesteia, a cărui tată să facă parte din rasa proprie. Restul viţeilor pe care îi vor produce vacile voastre, vor fi toţi hibrizi proveniţi din încrucişare cu tauri din rase de carne. Se înţelege că o astfel de tehnologie nu poate fi transpusă în fapt decât prin însămânţare artificială cu material seminal congelat. Acest lucru este uşor de realizat în prezent, deoarece fiecare localitate este arondată unui tehnician însămânţător.



Copyright Cosmin Popa & Nina Horvath © 2024